BRODEÁLĂ, brodeli, s. f. (Pop. și fam.) Faptul de a o brodi, de a o nimeri; nimereală. ◊ Loc. adv. La brodeală = la nimereală, la întâmplare; întâmplător. – Brodi + suf. -eală.
BRODEÁLĂ, brodeli, s. f. (Rar) Potrivire (de vorbe, de întâmplări). – Din brodi + suf. -eală.
BRODEÁLĂ s. v. nimereală, potriveală, po-trivire.
brodeálă s. f., g.-d. art. brodélii; pl. brodéli
brodeálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a o saŭ de a se brodi.
BRODEÁLĂ

~éli f. v. A BRODI. ◊ La ~ la nimereală; la întâmplare. [Sil. -dea-lă] /a brodi + suf. ~eală