BATÓC s. n. v. batog.
BATÓC s. n. v. batog.
batóc

(batócuri), s. n. – Pește sărat. – Var. batog. Sb. batok „(uscat ca un) băț” (Miklosich, Slaw. Elem., 14; Cihac; REW 4650). – Der. batogi, batoji, vb. (a usca). După DAR, acest cuvînt ar deriva din rus. batožitĭ „a lovi cu bățul”, în vreme ce Graur, BL, VI, 136, crede că este rezultatul unei contaminări între bătuci și betegi.
batóg și -óc n., pl. urĭ (rus. vsl. batógŭ, băț, baston; sîrb. batok, batog. Cp. cu germ. stockfisch, batog, adică „pește – baston”, fiindcă e țeapăn). Pește mare (crap, morun, bacalá) uscat orĭ și afumat. V. morugă.