BAHNIȚĂ

BAHNIȚĂ

BAHNIȚĂ

báhniță, báhnițe, s.f. (reg.) femeie urâtă și murdară
báhniță f., pl. e (d. bahnă, adică „murdărie”). Munt. Iron. femeie urîtă și murdară. – Și bîhilță (Mold.), epitet și unuĭ bărbat (Țigan).