AUTOTRANSPORTÓR, autotransportoare, s. n. Autovehicul militar blindat pentru transportul de trupe. [Pr.: a-u-] – Auto2 + transportor.
AUTOTRANSPORTÓR s.n. Autovehicul blindat de luptă, neînarmat, folosit în transportul infanteriei. [Pl. -oare. / auto2- + transportor].
AUTOTRANSPORTÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care lucrează pe o mașină de transportat materiale. II. s. n. autovehicul blindat de luptă, neînarmat, folosit în transportul trupelor. ( auto2 + transportor)
autotransportór s. n. (sil. a-u-to-trans-); pl. autotransportoáre