ASASINARE

ASASINARE

ASASINARE

ASASINÁRE, asasinări, s. f. Acțiunea de a asasina.V. asasina.
ASASINÁRE s.f. Acțiunea de a asasina; ucidere; omor. [ asasina].
ASASINÁRE, asasinări, s. f. Acțiunea de a asasina; omorâre, ucidere; omor.
ASASINÁRE s. v. omorâre.
asasináre s. f., g.-d. art. asasinării; pl. asasinări
ASASINÁ, asasinez, vb. I. Tranz. A omorî pe cineva cu premeditare. Fig. (Fam.) A plictisi, a enerva, a obosi pe cineva cu insistențele. – Din fr. assassiner.
A ASASINÁ ~éz tranz. A ucide printr-un asasinat. /fr. assassiner
ASASINÁ vb. I. tr. A comite un asasinat; a ucide. (Fig.; fam.) A plictisi în cel mai înalt grad (cu insistențele). [ fr. assassiner, it. assassinare].
ASASINÁ vb. tr. 1. a comite un asasinat. 2. (fam.) a plictisi în cel mai înalt grad (cu insistențele). ( fr. assassiner)
ASASINÁ, asasinez, vb. I. Tranz. A omorî mișelește și cu premeditare; a ucide. Fig. (Fam.) A plictisi, a enerva cu insistențele. – Fr. assassiner.
ASASINÁ vb. v. omorî.
asasiná vb., ind. prez. 3 sg. și pl. asasineáză
asasinéz v. tr. (fr. assassiner). Ucid mișelește. Fig. Iron. Plictisesc cu vorba.