AROMÁTIC, -Ă, aromatici, -ce, adj. Care are sau răspândește aromă; care conține aromate¹; aromat². Oțet aromatic. (Despre substanțe chimice) Care are în moleculă un ciclu de 5 – 6 atomi cu o structură specifică. – Din fr. aromatique, lat. aromaticus.
AROMÁTIC, -Ă adj. Răspânditor de aromă; parfumat. [ fr. aromatique, cf. lat. aromaticus, gr. aromatikos].
AROMÁTIC, -Ă adj. 1. care răspândește aromă, parfumat. ◊ (despre plante) care conține diferite substanțe mirositoare. 2. (despre substanțe organice, combinații) care are în molecul unul sau mai multe nuclee de 6 atomi de carbon, cu o structură caracteristică. ( fr. aromatique, lat. aromaticus)
AROMÁTIC, -Ă, aromatici, -e, adj. Care are sau răspândește aromă; parfumat; care conține aromate. Oțet aromatic. – Fr. aromatique (lat. lit. aromaticus).
AROMÁTIC adj. v. înmiresmat.
aromátic adj. m., pl. aromátici; f. sg. aromátică, pl. aromátice
aromátic, -ă adj. (vgr. aromatikós). Care miroase plăcut. S. n. Mirodenie, plantă aromatică.
AROMÁTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care are sau răspândește aromă; aromat; parfumat. 2) Care conține aromate. /fr. aromatique, lat. aromaticus, germ. aromatisch