ARHIPĂSTORÍE s. f. 1. Rangul de arhipăstor; arhierie (1). 2. Timp cât cineva are rangul de arhipăstor. – Arhipăstor + suf. -ie.
ARHIPĂSTORÍE s. f. Rangul de arhipăstor. – Din arhipăstor + suf. -ie.
ARHIPĂSTORÍE s. v. arhierie.
arhipăstoríe s. f. → păstorie
arhipăstoríe f. (d. arhipăstor). Calitatea de arhipăstor.