ARDÉI, ardei, s. m. Plantă erbacee cu flori albe și cu fructe bace verzi, roșii sau galbene, întrebuințate în alimentație (Capsicum annuum); p. restr. fructul acestei plante. Ardei gras. Ardei iute. – Arde + suf. -ei.
ARDÉI, ardei, s. m. Plantă erbacee cu flori albe și fructe verzi sau roșii (Capsicum annuum); fructul acestei plante e întrebuințat ca aliment sau condiment. Ardei gras. Ardei iute. – Din arde + suf. -ei.
ARDÉI s. (BOT.) 1. (Capsicum annuum) (reg.) pipărișă, piper, (Transilv.) ardeică, paprică, (Transilv. și Ban.) piparcă, (Mold.) pipăruș, (Bucov.) pipărușcă. 2. ardei iute = (reg.) ciușcă, țușcă.
ardéi s. m., pl. ardéi, art. ardéii
ardéĭ m., pl. tot așa (d. ard, fiindcă unele speciĭ ard saŭ ustură. D. rom. vine ung. ardél). Vest. O plantă solanee culinară originară din America tropicală (cápsicum ánnuum). Fructu eĭ seamănă cu domata, dar e maĭ lungăreț și cav. La maturitate se înroșește. – În est piper (pop. chiper) roș. V. gogoșar.
ARDÉI ~ m. 1) Plantă legumicolă cultivată pentru fructul ei cărnos, bogat în vitamine, cu gust dulce sau iute. 2) Fructul acestei plante. ~ borcănos. ~ dulce. ◊ Iute ca ~ul a) care se irită ușor; supărăcios; b) care este sprinten, harnic. A da cuiva cu ~ pe la nas a supăra cu vorba pe cineva; a înțepa; a irita. /a arde + suf. ~ei