ARCADĂ

ARCADĂ

ARCÁDĂ, arcade, s. f. 1. Element arhitectural format din unul sau din mai multe arce și din elementele care le susțin (coloane, stâlpi, ziduri). 2. Formație anatomică în formă arcuită; (în special) proeminență curbă la baza osului frontal, situată deasupra fiecărei orbite. – Din fr. arcade.
ARCÁDĂ s.f. 1. (Arhit.) Deschizătură (sprijinită de obicei pe coloane) formată dintr-un arc în partea sa superioară. 2. Porțiune anatomică (osoasă} în formă de arc; (spec.) partea curbată a osului frontal, deasupra ochiului. 3. (Geol.) Microrelief de forma unui arc suspendat; portal. 4. (Rar) Acoladă. [ fr. arcade].
ARCÁDĂ s. f. 1. element de arhitectură dintr-un arc și din elementele care îl susțin. ◊ motiv decorativ constând din înscrierea ritmică a unor arce de cerc. 2. porțiune anatomică (osoasă) în formă de arc; partea curbată a osului frontal, deasupra ochiului. 3. (geol.) microrelief de forma unui arc suspendat; portal. 4. fiecare dintre părțile unei șei, sub formă de punți arcuite. ( fr. arcade)
ARCÁDĂ, arcade, s. f. 1. Element arhitectural format dintr-un arc și din elementele care-l susțin (coloane, stâlpi, ziduri). 2. Porțiune anatomică în formă arcuită; (în special) partea curbată în formă de arc a osului frontal, deasupra ochiului. – Fr. arcade.
ARCÁDĂ s. 1. (CONSTR.) arc, boltă, boltitură, (înv.) sclip. (~ la o construcție.) 2. (GEOL.) portal.
arcádă s. f., g. -d. art. arcádei; pl. arcáde
arcádă f., pl. e (fr. arcade). Spațiu cuprins de arc, deschidere în formă de arc: arcada sprincenelor. Bucată de fer la partea din ainte [!] a șeleĭ soldățeștĭ.
ARCÁDĂ ~e f. 1) Element arhitectonic format din unul sau mai multe arcuri și din elemente care îl susțin (coloane, stâlpi, ziduri etc.). 2) Formație anatomică în formă de arc. ~a ochiului. [G.-D. arcadei]/fr. arcade