apált s.n. (înv.) antrepriză publică de vindere a unor mărfuri (ca: sare, pâine, lumânări, carne, cărți de joc etc.)
apált (-turi), s. n. – Arendare; arendă. It. appalto (Cihac, II, 715; DAR), probabil prin filieră ngr., cf. alb. apalto. Sec. XVIII.
apált n., pl. urĭ (it. appalto. Cp. cu drit și sudit). Sec. 18-19. Antrepriză publică de a vinde unele articule [!] (sare, carne, lumînărĭ, cărțĭ de joc): a da, a vinde cu apalt (Flm.) V. monopol.