ANTURÁ vb. I. tr., refl. a (se) înconjura (de). II. tr. (fig.) a copleși (cu atenții). ( fr. entourer)anturá vb., ind. prez. 3 sg. antureáză
ANTURÁ vb. I. tr., refl. a (se) înconjura (de). II. tr. (fig.) a copleși (cu atenții). ( fr. entourer)anturá vb., ind. prez. 3 sg. antureáză