ANTROPOLÁTRU, -Ă s.m. și f. Cel care adoră o divinitate în forme umane. Cel care adoră și divinizează omul. [ fr. anthropolâtre].
ANTROPOLÁTRU, -Ă s. m. f. 1. cel care divinizează omul. 2. cel care adoră o divinitate reprezentată în forme umane. ( fr. anthropolâtre)
antropolátru s. m., pl. antropolátri