ANTERO- elem. „anteră, anteridie”. ( fr. anthéro-, cf. gr. antheros)
ANTÉRĂ, antere, s. f. Mică umflătură în vârful staminelor, în care se află polenul. – Din fr. anthère.
ANTÉRĂ ~e f. Sac mic cu polen la capătul de sus al staminei. /fr. anthere
ANTÉRĂ s.f. Mic sac cu polen, situat la partea superioară a staminelor unei flori. [ fr. anthère, cf. gr. antheros – înflorit].
ANTÉRĂ, antere, s. f. Mică umflătură în vârful staminelor, în care se află polenul. – Fr. anthère ( gr.).
ANTÉRĂ s. (BOT.) (rar) polinie. (~ staminei.)
antéră s. f., g.-d. art. antérei; pl. antére
antéră f., pl. e (vgr. antherós, fem. antherá, înflorit). Bot. Săculețu care e așezat în vîrfu stamineĭ și care conține pulberea fecundantă.