ANGRENÁT, -Ă, angrenați, -te, adj. (Despre roți dințate) Care se îmbucă una într-alta (trasmițându-și mișcarea). – V. angrena.
ANGRENÁT, -Ă, angrenați, -te, adj. (Despre roți dințate) Care se îmbucă una într-alta (trasmițându-și mișcarea). – V. angrena.
ANGRENÁ, angrenez, vb. I. 1. Refl. (Despre dinții unei roți) A intra între dinții altei roți (spre a transmite o mișcare de rotație). 2. Tranz. și refl. Fig. A antrena sau a fi antrenat într-o acțiune. – Din fr. engrener.
A ANGRENÁ ~éz tranz. 1) (roți dințate) A uni făcând ca dinții să intre unii în alții. 2) A face să se angreneze. [Sil. an-gre-] /fr. engrener
A SE ANGRENÁ mă ~éz intranz. A se antrena într-o acțiune prin forța împrejurărilor. [Sil. an-gre-] /fr. engrener
ANGRENÁ vb. I. tr. 1. A face să intre dinții unei roți între cei ai altei roți pentru a o antrena în mișcarea ei. 2. (Fig.) A face pe cineva să intre într-o acțiune; a începe, a se angaja la un drum. [ fr. engrener].
ANGRENÁ I. vb. tr. a face ca dinții unei roți să intre între cei ai altei roți spre a-i transmite o mișcare. II. tr., refl. a antrena, a fi antrenat într-o acțiune. ( fr. engrener)
ANGRENÁ, angrenez, vb. I. Tranz. 1. A face ca dinții unei roți să intre între dinții alteia (spre a-și transmite o mișcare de rotație). ◊ Refl. Cele două roți dințate se angrenează perfect. 2. Fig. A antrena într-o acțiune etc. – Fr. engrener.
angrená vb., ind. prez. 1 sg. angrenéz, 3 sg. și pl. angreneáză