AMORTIZARE

AMORTIZARE

AMORTIZARE

AMORTIZÁRE, amortizări, s. f. Acțiunea de a amortiza și rezultatul ei. – V. amortiza.
AMORTIZÁRE s.f. 1. Acțiunea de a amortiza și rezultatul ei. ◊ Fond de amortizare = totalitatea sumelor rezultate din amortizare. 2. Sumă de bani care rezultă din amortizare (1). [ amortiza].
AMORTIZÁRE1, amortizări, s. f. Acțiunea de a amortiza1.
AMORTIZÁRE2, amortizări, s. f. Acțiunea de a amortiza2; slăbire, diminuare a unui șoc, a unui zgomot etc.
amortizáre s. f., g.-d. art. amortizării; pl. amortizări
amortizáre f. Acțiunea de a amortiza.
AMORTIZÁ, amortizez, vb. I. Tranz. 1. A împiedica propagarea unui zgomot, a unui șoc. A scădea progresiv, în timp, amplitudinea unei mărimi caracteristice pentru un fenomen de ondulație. 2. A stinge treptat creditele pe termen lung prin plăți succesive sau prin răscumpărarea creanțelor. A recupera o investiție. – Cf. fr. amortir.
A AMORTIZÁ ~éz tranz. 1) (zgomote, șocuri etc.) A face să se amortizeze. 2) fin. (datorii, credite) A stinge treptat prin plăți succesive. 3) (valoarea mijloacelor fixe) A scădea treptat ca urmare a uzării în perioada de utilizare. /fr. amortir
A SE AMORTIZÁ se ~eáză intranz. tehn. (despre zgomote, șocuri etc.) A deveni mai puțin intens; a scădea în intensitate; a se dilua; a se estompa; a se atenua; a slăbi. /fr. amortir
AMORTIZÁ vb. I tr. 1. A stinge încetul cu încetul o datorie prin plăți succesive. A înlocui treptat capitalul fix al unei întreprinderi prin cote anuale repartizate asupra prețului de cost al produselor. 2. A atenua, a slăbi (un șoc, un zgomot etc.); a diminua. [ it. amortizzare, cf. fr. amortir, germ. amortisieren].
AMORTIZÁ vb. tr. 1. a stinge treptat un credit, un împrumut, prin plăți periodice. 2. a înlocui treptat capitalul fix al unei întreprinderi prin cote anuale. ◊ a recupera o cheltuială. 3. a scădea progresiv amplitudinea unei mărimi pentru un fenomen de ondulație. ◊ a atenua, a diminua (un șoc, un zgomot). (după fr. amortir)
AMORTIZÁ1, amortizez, vb. I. Tranz. 1. A stinge treptat creditele pe termen lung, prin plăți succesive sau prin răscumpărarea creanțelor. 2. A crea fondurile bănești necesare pentru înlocuirea în natură (prin reparații și construcții capitale) a uzurii fizice și morale a fondurilor fixe deținute de o întreprindere, pe măsură ce acestea își transmit valoarea asupra valorii fiecărei unități de produs. – După fr. amortir.
AMORTIZÁ2, amortizez, vb. I. Tranz. A face ca un șoc, un zgomot etc. să fie mai puțin violent; a slăbi, a diminua. A scădea progresiv, în timp, amplitudinea unei mărimi caracteristice pentru un fenomen de oscilație. – După fr. amortir.
amortizá vb., ind. prez. 1 sg. amortizéz, 3 sg. și pl. amortizeáză
amortizațiúne f. (d. amortizez cu sufixu -țiune; germ. amortisation). Amortizare. – Și -áție și -áre.
amortizéz v. tr. (fr. amortir, amortissant; it. ammortizzare [un débito], germ. amortisieren). Com. Sting o datorie plătind ratele la dățĭ hotărîte: a amortiza o rentă. – S’ ar putea zice maĭ bine amortesc, ca convertesc.