AMARÁRE, amarări, s. f. Acțiunea de a amara; amaraj. – V. amara.
AMARÁRE s.f. Acțiunea de a amara și rezultatul ei; amaraj. [ amara].
AMARÁRE s. (MAR.) amaraj.
amaráre s. f., g.-d. art. amarării; pl. amarări
AMARÁ, amarez, vb. I. Tranz. 1. A lega o ambarcație cu un cablu de țărm sau de altă navă. 2. A fixa un obiect pe o ambarcație astfel încât acesta să nu se deplaseze din pricina balansului ambarcației. – Din fr. amarrer.
AMĂRẤRE, amărâri, s. f. (Rar) Faptul de a se amărî; amărăciune. – V. amărî.
AMĂRÎ, amărăsc, vb. IV. Refl. și tranz. 1. A căpăta sau a face să capete gust amar. 2. Fig. A (se) întrista, a (se) supăra, a (se) mâhni. – Lat. *amarire.
A AMARÁ ~éz tranz. 1) (nave) A lega de țărm sau de o altă navă. 2) (obiecte aflate pe o navă) A fixa, pentru a împiedica deplasarea în timpul navigației. /fr. amarrer
A AMĂRÎ́ ~ăsc tranz. A face să se amărască. /lat. amarire
A SE AMĂRÎ mă ~ăsc intranz. 1) A deveni (mai) amar. 2) fig. A deveni amărât; a se întrista; a se scârbi. / lat. amarire
AMARÁ vb. I. tr. A fixa un obiect pe o navă sau pe altă ambarcație pentru a nu se deplasa din cauza balansului. A lega cu un cablu (o navă etc.). [ fr. amarrer, cf. amarre – cablu, lanț].
AMARÁ vb. tr. a fixa obiectele, instalațiile de la bordul unei (aero)nave. ( fr. amarrer)
AMĂRẤRE, amărâri, s. f. (Rar) Faptul de a (se) amărî; amărăciune.
AMĂRÎ, amărăsc, vb. IV. Refl. și tranz. 1. A căpăta sau a face să capete gust amar. 2. A (se) întrista, a (se) supăra, a (se) îndurera. – Lat. *amarire.
AMĂRÎ vb. v. mâhni.
amará vb., ind. prez. 1 sg. amaréz, 3 sg. și pl. amareáză
amărâre s. f., g.-d. art. amărârii; pl. amărâri
amărî vb., ind. prez. 1sg. și 3 pl. amărăsc, imperf. 3 sg. amărá; conj. prez. 3 sg. și pl. amăráscă
amărắsc, a -î v. tr. (d. amar). Fac amar. Fig. Supăr, întristez mult.
AMARA 1. Liman fluviatil cu apă sărată în Lunca Buzăului; c. 60 ha. Se mai numește și Balta Amară. 2. Liman fluviatil cu apă sărată pe cursul inferior al Ialomiței, lîngă S******a; 156 ha. Ad. max.: 3 m. Calitățile terapeutice ale lacului (apă minerală sulfată, cloruro-sodică și magneziană și nămol sapropelic) au determinat dezvoltarea stațiunii balneoclimaterice cu același nume. 3. Com. în jud. Ialomița, pe malul lacului cu același nume: 7.314 loc. (1991). Întreprindere de panificație. Stațiune balneoclimaterică, cu funcționare permanentă din anul 1900, renumită pentru valoarea curativă a nămolului și a apelor traumatice, ginecologice și a unor boli asociate. Sanatoriu balnear.