ALUNECĂTÓR, -OÁRE, alunecători, -oare, adj. Care alunecă. (Substantivat, n.) Piesă mobilă, la unele mașini și aparate, care se deplasează prin alunecare. – Aluneca + suf. -ător.
ALUNECĂTÓR, -OÁRE, alunecători, -oare, adj. Care alunecă. (Substantivat, n.) Piesă mobilă, la unele mașini și aparate, care se deplasează prin alunecare. – Din aluneca + suf. -(ă)tor.
alunecătór adj. m., pl. alunecătóri; f. sg. și pl. alunecătoáre
alunecătór s. n., pl. alunecătoáre
ALUNECĂTÓR ~oáre n. Piesă metalică la unele mașini, care se mișcă prin alunecare. /a aluneca + suf. ~ător