ALTÁIC, -Ă, altaici, -ce, adj. Din Altai, caracteristic munților Altai. [Pr.: -ta-ic] – Din fr. altaïque.
ALTÁIC, -Ă adj. din regiunea munților Altai. limbi če = limbi turcice, mongole și tunguse. ( fr. altaïque)
ALTÁIC, -Ă, altaici, -e, adj. Din Altai, caracteristic munților Altai. – Fr. altaïque.
altáic adj. m. (sil. -ta-ic), pl. altáici; f. sg. altáică, pl. altáice