ALOMÓRF s.n. 1. Fiecare dintre formele distincte (cristaline) ale aceleiași substanțe; substanță cu mai multe forme. 2. (Lingv.) Una sau mai multe forme ale aceluiași morfem al unei limbi. [Pl. -fe. / fr. allomorphe, engl. allomorph, cf. gr. allos – altul, morphe – formă, sau fr., engl. morpheme].
ALOMÓRF s. n. 1. fiecare dintre formele distincte ale aceleiași substanțe. 2. variantă a unui morfem în funcție de context. ( fr. allomorphe)
alomórf s. n., pl. alomórfe