ADÍȚIE s. f. 1. (Chim.) Adăugare. ◊ Reacție de adiție = reacție chimică prin care se introduc atomi sau molecule într-o moleculă cu caracter nesaturat. 2. (Fiziol.; în sintagma) Adiție latentă = apariție a unei reacții fiziologice într-un organism în urma unor e*******i succesive; sumație. 3. (Mat.) Adunare. – Din fr. addition, lat. additio.
ADÍȚIE s.f. (Chim.) Adăugare. (Mat.) Adunare. ◊ Reacție de adiție = reacție chimică prin care se introduc atomi sau molecule într-o moleculă cu caracter nesaturat; (Fiziol.) Adiție latentă = sumație. [Gen. -iei, var. adițiune s.f. / cf. fr. addition, lat. additio].
ADÍȚIE s. f. 1. adăugare. (chim.) reacție de ~ = reacție prin care se introduc atomi sau molecule într-o moleculă nesaturată. 2. (mat.) adunare. ( fr. addition, lat. additio)
ADÍȚIE, adiții, s. f. (Chim.) Adăugare. (Mat.) Adunare. [Var.: adițiúne s. f.] – Fr. addition (lat. lit. additio, -onis).
ADÍȚIE s. 1. (CHIM.) adăugare. (Produs de ~.) 2. (FIZIOL.) adiție latentă = sumație.
ADÍȚIE s. v. adunare
adíție s. f. (sil. -ți-e), art. adíția (sil. -ți-a), g.-d. art. adíției; pl. adíții
ADÍȚIE ~i f. 1) Adaos de lucruri de același fel; adăugare. ◊ Reacție de ~ reacție chimică prin care se introduc atomi sau molecule într-o moleculă cu caracter nesaturat. 2) mat. Operație de adunare a două sau mai multe numere. /lat. additio, ~onis, fr. addition