ACȚIONÁRE, acționări, s. f. Faptul de a acționa. [Pr.: -ți-o-] – V. acționa.
ACȚIONÁRE s.f. Faptul de a acționa. Punere în mișcare a unui organ de mașină. [Pron. -ți-o-. / acționa].
ACȚIONÁRE, acționări, s. f. Faptul de a acționa. [Pr.: -ți-o-]
acționáre s. f. (sil. -ți-o-), g.-d. art. acționării; pl. acționări
ACȚIONÁ, acționez, vb. I. 1. Intranz. A întreprinde o acțiune, o faptă etc. ◊ Expr. (Tranz.) A acționa (pe cineva) în justiție (sau în judecată) = a intenta un proces, a da în judecată. A exercita o influență asupra cuiva sau a ceva; a avea efect. 2. Tranz. (Mec.) A pune în mișcare, a face să funcționeze. A realiza prin comenzi un anumit regim de funcționare a unui sistem tehnic. [Pr.: -ți-o] – Din fr. actionner.
ACȚIONÁR, -Ă, acționari, -e, s. m. și f. Persoană care posedă acțiuni (II) [Pr.: -ți-o-] – Din fr. actionnaire.
A ACȚIONÁ ~éz 1. intranz. 1) A întreprinde o acțiune. 2) A influența (asupra cuiva sau a ceva), producând un efect. 2. tranz. 1) (mașini, instalații) A pune în acțiune; a face să funcționeze. 2): ~ (pe cineva) în judecată a da pe cineva în judecată. [Sil. -ți-o-] /fr. actionner
ACȚIONÁR ~i m. Posesor de acțiuni. /fr. actionnaire
ACȚIONÁ vb. I. 1. intr. A întreprinde o acțiune, a lucra. V. activa. 2. tr. (Mec.) A face să funcționeze, a pune în mișcare. 3. tr. A acționa (pe cineva) în justiție (sau în judecată) = a da (pe cineva) în judecată. [Pron. -ți-o-. / fr. actionner, cf. it. azionare].
ACȚIONÁR s.m. și f. Posesor de acțiuni ale unei întreprinderi industriale financiare sau comerciale. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. actionnaire].
ACȚIONÁ vb. I. intr. a întreprinde o acțiune. ◊ a se comporta într-o anumită împrejurare. II. tr. 1. a pune în mișcare un sistem, utilaje etc. 2. a ~ în justiție = a da (pe cineva) în judecată. ( fr. actionner)
ACȚIONÁR, -Ă s. m. f. posesor de acțiuni (II). ( fr. actionnaire)
ACȚIONÁ, acționez, vb. I. 1. Intranz. A întreprinde o acțiune, o faptă etc.; a lucra. ♢ Expr. (Tranz.) A acționa (pe cineva) în judecată = a da (pe cineva) în judecată. A influența asupra cuiva sau a ceva; a avea efect. 2. Tranz. (Mec.) A pune în mișcare, a face să funcționeze. [Pr.: -ți-o-] – Fr. actionner.
ACȚIONÁR, -Ă, acționari, -e, s. m. și f. Persoană care posedă acțiuni într-o întreprindere economică pe acțiuni. [Pr.: -ți-o-] – După fr. actionnaire.
ACȚIONÁ vb. 1. (TEHN.) a deplasa, a mișca. (Remorca este ~ de un tractor.) 2. v. proceda. 3. (JUR.) a chema. (L-a ~ în judecată.) 4. (JUR.) a opera. (Poprirea ~ după ce s-au luat măsurile asigurătoare.) 5. (MED.) (rar) a lucra. (Medicamentul ~.)
ACȚIONÁR s. (EC.) (rar) societar.
acționá vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. acționéz, 3 sg. și pl. acționeáză
acționár s. m. (sil. -ți-o-), pl. acționári
acționáră s. f. (sil. -ți-o-), g.-d. art. acționárei; pl. acționáre
acționár, -ă s. (d. acțiune saŭ fr. actionnaire). Posesor de acțiunĭ ale uneĭ întreprinderĭ. V. părtaș.
acționéz v. tr. (fr. actionner). Daŭ în judecată, intentez acțiune în justiție. Pun în mișcare: mașină acționată cu petrol.
ACȚIONÁR, -Ă (‹ fr.) s. m. și f. Posesor de acțiuni (II). Într-o societate financiară, comercială, productivă, a. este un asociat și în această calitate are dreptul: să participe la beneficiile societății sub forma încasării dividendelor, să participe la adunarea generală a societății, să primească rambursarea valorii nominale a acțiunilor prin remize simple (titlu la purtător) sau prin transfer asupra registrului societății (titlu nominativ).