ACLAMAȚIUNE

ACLAMAȚIUNE

ACLAMAȚIUNE

ACLAMAȚIÚNE s.f. v. aclamație.
aclamațiúne f. (lat. ac-clamátio, -ónis). Acțiunea de a aclama, strigăt de aprobare unánimă. Mod de a vota fără scrutin în adunărĭ: lege votată pin [!] aclamațiunĭ. – Și -áție și -áre.