ACÉSTA, ACEÁSTA, aceștia, acestea, pron. dem., adj. dem. (postpus) 1. Pron. dem. (Indică pe cineva sau ceva relativ apropiat de subiectul vorbitor) Ce e aceasta? ◊ Loc. adv. Pentru aceasta = din această cauză, de aceea. (În) afară de (sau pe lângă) aceasta = în plus. Cu toate acestea = totuși. 2. Adj. dem. (postpus) (Arată că ființa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape, în spațiu sau timp, de vorbitor) Dealul acesta. Casa aceasta. [Gen.–dat. sg.: acestuia, acesteia, gen.–dat. pl.: acestora] – Lat. *ecce-istu, ecce-ista.
ACÉSTA¹, ACEÁSTA, adj. dem. v. acest.
ACÉSTA², ACEÁSTA, aceștia, acestea, pron. dem. (Indică pe cineva sau ceva (mai) apropiat de subiectul vorbitor) Ce e aceasta? ◊ (Cu formă feminină și sens neutru) Loc. adv. După aceasta = apoi. (În) afară de (sau pe lângă) aceasta = în plus. Cu toate acestea = totuși. [Gen.-dat. sg. acestuia, acesteia, gen.-dat. pl. acestora] – Lat. ecce-*istu, ecce-*ista.
acésta pr. m., adj. pr. postpus m. (omul ~), g.-d. acéstuia, pl. acéștia (-tia); f. aceásta, g.-d. acésteia, pl. acéstea; g.-d. pl. m. și f. acéstora
ACÉSTA pron. (pop.) ăsta, (înv. și reg.) cesta, (reg.) aiesta, ista. (~ ce face?)
acésta pr. m., adj. m. (postpus), g.-d. acéstuia, pl. acéștia (sil. -tia/-ti-a); f. sg. aceásta, g.-d. acésteia, pl. acéstea (sil. -tea), g.-d. m. și f. acéstora
ACÉSTA aceásta (acéștia, acéstea) dem. (indică pe cineva sau pe ceva mai apropiat de subiectul vorbitor) Ce e aceasta? ◊ Cu toate acestea totuși. (În) afară de (sau pe lângă) aceasta în plus. /lat. ecceistu, ecce-ista
dintr-acésta prep. + pr.