ABATÉSĂ, abatese, s.f. Călugăriță care conduce o abație. – Din it. abbadessa. Cf. lat. abbatissa.
ABATÉSĂ, abatese, s. f. Călugăriță care conduce o abație. – Din lat. abbatissa.
ABATÉSĂ s.f. (Rar) Superioară a unei mănăstiri catolice de călugărițe. [ it. abbadessa, cf. lat. abbatissa].
abatésă s. f. maică superioară a unei abații. ( it. abbadessa, lat. abbatissa)
abatésă s. f., g.-d. art. abateséi; pl. abatése
abatésă s. f., g.-d. art. abatésa; pl. abatése
abatésă f., pl. e (d. abate după lat. abbatissa; it. badessa, fr. abbesse). Stareță (la catolici).