AALENIÁN, -Ă, aalenieni, -e, s.n., adj. 1. s.n. Jurasicul mediu caracterizat prin cinci zone cu amoniți și lamelibranhiatul Trigonia navis. 2. adj. Care aparține aalenianului (1), privitor la aalenian. [Pr.: a-a-le-ni-an] – Din fr. aalénien.
AALENIÁN, -Ă, aalenieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior. 2. Adj. Care aparține aalenianului (1), privitor la aalenian. [Pr.: a-a-le-ni-an] – Din fr. aalénien.
AALENIÁN s.n. Primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ni-an. / fr. aalénien].
AALENIÁN, -Ă adj., s. n. (din) primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului interior); chelean. (din fr. aalénien)
aalenián adj. m. (sil. a-a-, -ni-an), pl. aaleniéni (sil. -ni-eni); f. sg. aaleniánă, pl. aaleniéne
AALENIAN, etaj al jurasicului mediu (Dogger) caracterizat prin cinci zone cu amoniți și lamelibranhiatul Trigonia navis. În unele regiuni (de ex. Lorena și Luxemburg), prezintă importanță prin zăcăminte de fier, constituite din bancuri de oolite feruginoase (minette).